Definita anxietatii
Conform Dicționarului explicativ al limbii romane (DEX), anxietatea este o stare de neliniște exagerată, de așteptare încordată, de teamă nedeterminată, o frământare și grijă excesivă.
Simptomele anxietatii
Caracteristica principală a acestora este sentimentul de frică sau/și gânduri cronice (constante), repetitive, de îngrijorare, care reprezintă un element de stres pentru persoana respectivă și care interferează cu activitățile din viața sa (de exemplu dacă unei persoane îi este frică să meargă la interviuri pentru că acolo ar trebui să interacționeze cu străini, va evita situația respectivă, temându-se că oricât de inteligenta ar fi, nu ar primi postul, chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita).
Anxietatea poate avea diferite grade de intensitate, de la o anxietate minoră tradusă doar prin neliniște, îngrijorare, până la intensitate severă, așa cum se întâmplă într un atac de panică. Ea poate fi și permanentă, ca în cazul tulburării anxioase generalizate, sau episodică, ca în tulburarea de panică.
Anxietatea este însoțită de modificări fiziologice (de ritm cardiac, respirație etc.), psihologice (iritabilitate, manie, tensiune psihică etc.) și comportamentale (comportament de evitare, retragere socială etc.). Faptul că anxietatea este însoțită totdeauna de modificări fiziologice o face „credibilă“ – ea există pentru că individul o simte, o trăiește la nivelul corpului, de aceea nu are cum să o nege.
Tipuri de tulburari de anxietate
1. Anxietate generalizata
Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni, familie, sanatate, munca, bani sau ratarea unei intalniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate sa capteze centrul atentiei ca focus al anxietatii).
Vorbim despre anxietate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi, timp de 6 luni, si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii.
In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
– irascibilitate si iritabilitate usoara;
– oboseala
– insomnie
– probleme de concentrare (nu se simte capabil sa gandeasca).
2. Fobia sociala
Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni. De aceea oamenii caracterizati prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publicului – de ex. a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala incluzand comportamentul la petreceri sau/si la locul de munca. Cei care sufera de fobie sociala pot sa simta frica in cazul unei situatii, sau in cazul mai multor. Aceasta frica poate conduce la evitarea situatiilor respective, care, ulterior pot ajunge la izolare.
3. Fobii specifice
O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obiect specific sau de o situatie. Frica poate sa apara fata de anumite animale, locuri sau persoane, si poate fi atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. Aceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte obiecte si situatii, dar, in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. In orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la baza fricii le poate restrange viata.
4. Tulburare de panica
Atacurile de panica sunt comune la populatia umana comparativ cu tulburarile de panica, care sunt mai rar intalnite. Se poate ca atacurile de panica sa nu fie legate de o situatie anume, ci pot aparea spontan. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica, trebuie sa aiba circa 4 atacuri de panica. Tulburarea de panica poate fi diagnosticata daca atacurile de panica sunt frecvente si exista o frica intensa si persistenta de apariti a unui alt atac de panica.
5. Tulburarea obsesiv-compulsiva (OCD)
Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri (ex. O femeie are senzatia ca sotul ei o insala fara a avea insa niciun indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare si nedorite. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex. daca a incuiat usa, sau daca a stins aragazul). De obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor.
6. Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate sa fie recent (ex. accident de masina, abuz fizic) sau poate sa fie intamplat in trecut (ex. abuz sexual in copilarie). Reactii de suferinta, soc si furie sunt reactii normale dupa evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifesta reactii severe, prelungite si intruzive, care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intruzive despre situatia traumatizanta, care sunt la fel de, sau chiar si mai stresante decat evenimentul original. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri si situatii similare.
7. Tulburarile de anxietate pot avea efecte grave
O tulburare de anxietate poate sa conduca la izolatie sociala si la depresie clinica, poate sa altereze capacitatea persoanei de a lucra, a invata si a efectua activitati de rutina, poate dauna relatiilor cu prietenii, familia si colegii. Starea de depresie poate sa fie o boala foarte serioasa cu un risc crescut de tendinte de autodistrugere si suicid.
Cum tratam tulburarile de anxietate?
Vindecarea tulburarilor de anxietate este posibila prin tratament si asistenta de specialitate.
Tratamentele efective pentru tulburari de anxietate pot sa includa:
1. Terapii cognitiv comportamentale – care au ca scop schimbarea schemelor de gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa declanseze anxietatea. O parte a terapiei poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care provoaca anxietate. Procesul este numit desensitivizare.
2. Management-ul anxietatii si tehnici de relaxare – de ex. meditatia, exercitii de respiratie, etc.
3. Medicatia – care include antidepresive si sedative.
Servicii autorizate de consiliere si psihoterapie in Londra
Click aici pentru o sesiune introductiva de 10 minute cu un psiholog roman in Londra